S.C. HIDROELECTRICA S.A.
Complexul hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana
Istoric
Ideea folosirii cursurilor de
apă a dat naştere la invenţii din cele mai vechi timpuri, începutul
pierzându-se în negura vremurilor. Dinainte de epoca stăpânirii romane, geţii
construiseră mori şi pive pentru măcinarea minereurilor sau prelucrarea lânii.
Morile Tismanei au urmat o
evoluţie asemenea bisericilor. Cele din secolul trecut, înlocuiesc pe altele
mult mai vechi şi aşa mai departe. Cele mai vechi mori se află în satele
Sohodol şi Izvarna. Vă prezentăm mai jos moara şi gaterul de la „bâlbăros”, izvorul
cel mare al Izvarnei. Imaginea a fost luată în 1939 de istoricul Ion
Conea. Astăzi acestea nu mai există, aici se află acum staţia de captare pentru
alimentarea cu apă a oraşului Craiova.
Moara şi gaterul din 1939, alături de actuala staţie de captare
de la Izvarna
Dar unele
mori vechi se păstrează şi se mai folosesc şi azi. Iată mai jos, în stânga, o
altă moară de la Izvarna si în dreapta, „Moara cu butoaie” de la Sohodol
monument de tehnică populară dobândită timp de milenii. Ele fac parte din
obiectele de patrimoniu ale Tismanei şi sunt vizitate de mulţi turişti.
După construirea între anii 1964-1971
a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier”, inginerii de
aici studiază soluţia captării râurilor Cerna, Motru şi Tismana în vederea
producerii de energie electrică. Se proiectează construirea unor mari lacuri de
acumulare, legate subteran între ele într-un mare Complex
Hidroenergetic, capabil să susţină sistemul energetic naţional în perioada
vârfului de consum.
Organizarea de şantier de la
Porţile de Fier se mută la Tismana şi într-un timp record se construiesc
coloniile Centru lângă Stadionul cel vechi al Tismanei , Coşbuc pe Valea
Tismanei, Tismăniţa la poalele nord-estice ale Cioclovinei, colonia Pocruia şi altele
asemenea pe râurile Bistriţa, Motru, Cerna.
Urmează pentru Tismana o
perioadă de boom economic, forţa de muncă este atrasă de salariile bune
acordate pe noile şantiere de lucru deschise pe lângă colonii. Migrarea ei
antrenează declinul exploatării forestiere şi a industriei de artizanat.
Dar câştigurile oamenilor de pe
şantier, se observă în amenajările urbanistice. Apar o serie de construcţii noi
de case, se reabilitează cele vechi, se construiesc anexe. După finalizarea
lucrărilor însă, o parte din forţa de muncă migrează odată cu şantierul, la
noile amenajări de pe râul Jiu
Complexul hidroenergetic
Cerna-Motru-Tismana
Prezentarea
preluată din săptămânalul „Imaginea Gorjului”
aparţine prof. P.
Maxim iar fotografiile prof. N.Tomoniu
ACH este un ansamblu de lucrări
destinate satisfacerii folosinţelor de apă din cursul mijlociu al Jiului şi
producerii de energie electrică.
Schema de amenajare s-a dezvoltat
prin aplicarea principiului concentrării debitelor în principale acumulare
printr-o reţea de captări şi aducţiuni secundare, în paralel cu concentrarea
căderii într-o centrală mare situată subteran.
Amenajarea cuprinde, in faza
finala un număr de cinci acumulări si patru centrale hidroenergetice.
Folosinţele de apa din bazinul
hidrografic al râului Jiu, necesită debite mult mai mari decât cele
ce se pot obţine prin regularizarea Jiului, aşa încât ideea de baza a
proiectului amenajării Cerna-Motru -Tismana a fost derivarea din bazinul râului
Cerna a unor debite având valori importante .
In
acest fel s-a asigurat în medie o triplare a debitului de apă pe
sectorul mijlociu al Jiului, în special pentru marele termocentrale : Rovinari,
Turceni, Işalnita şi platforma industriala a municipiului Craiova.
Cele
patru hidrocentrale functionează în regim de vârf de sarcină utilizând
potenţialul hidroenergetic al râurilor Cerna, Motru, Tismana şi Bistriţa precum
şi al afluenţilor acestora .
Staţia de transformare a CHE Tismana
CHE
Tismana subteran
Este cea mai mare unitate hidroenergetică
din cadrul Complexului hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana. Centrala uzinează
apă din lacul de acumulare Motru, ce are un volum util de 2,9 mil.m.c. prin
intermediul unei conducte forţate în lungime de 8580 m. Centrala Hidroelectrică
Tismana Subteran este echipată cu două hidroagregate cu turbine
Francis cu ax vertical şi cameră spirală metalică cuplate cu două generatoare
având o putere instalată de 53 MW fiecare. Producţia medie anuală de energie
electrică se situează la cifra de 262 GWh. Debitul turbinat este evacuat în
lacul Tismana aval printr-o galerie de fugă cu o lungime de 4405 m. In prezent,
sunt în studiu de finalizare lucrările la galeria de aducţiune de la barajul
clocotiş în lungime de 11400 m, în scopul aducerii la valoarea instalată a
puterii disponibile.
Lacul CHE Tismana Aval
Este o centrală hidroelectrică de
tip baraj amplasată în frontul de retenţie pe malul stâng al râului Tismana. Ea
a fost pusă în funcţiune în anul 1985 şi prelucrează o cădere netă de 9,5 m din
lacul Tismana Aval.
Acumularea Tismana Aval se află
la confluenţa dintre râul Tismana şi debitul de apă turbinat de către centrala
Hidroelectrică Tismana Subteran, fiind ultima verigă din lanţul hidroenergetic
Cerna-Motru-Tismana.
Producţia medie anuală de energie
electrică se ridică la valoarea de 6 GWh.
Barajul de la Vâja pe vremea betonării – Foto Toni Miute
CHE Clocotiş
Este
situată pe Valea râului Bistriţa şi a fost dată în exploatare în anul 1987. Centrala
Hidroenergetică Clocotiş uzinează apă din lacul de acumulare aferent barajului
Vîja printr-o aducţiune subterană cu o conductă forţată în lungime
de 1092 m.
Integrarea
în cadrul complexului hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana se află în faza de
execuţie, prin aceasta urmărindu-se ca volumul de apă turbinat de către CHE
Clocotiş să fie utilizat ulterior de către CHE Tismana Subteran.
Lacul de acumulare Cerna Aval
Acumularea Valea lui Iovan
Este realizată prin bararea
râului Cerna în aval cu confluenţa cu râul Iovan, într-o zonă încastrată între
culmile sud -estice ale Masivului Godeanu şi cel nord-vestic al Masivului
Mehedinţi, în aşa numitul Culoar al Cernei. Bazinul colector are o suprafaţă de
131 kmp, cu dispunere perpendiculară pe Valea Cernei. Acumularea volumului de
apă se realizează atât din afluenţa naturală a râului Cerna, cât şi
prin lucrările complexe de captare a principalelor pâraie din zonă. Astfel,
aportul suplimentar de debit este de 4,2 mc/s faţă de 5,8 mc/s, cît este
debitul mediu natural al râului Cerna. Aceste captări secundare
sunt: Craiova, Olanul, Stîrminos, Balmez, Alunul şi Motru.
Lacul de acumulare format în
spatele barajului are o suprafaţă de 292 ha şi volumul maxim de 124 milioane
mc. Apa prelevată din acumularea Valea lui Iovan este transportată către CHE
Motru prin aducţiunea subterană Cerna -Motru cu o lungime de 5930 m.
Castelul de echilibru din Cioclovina - Tismana
Nivelul lacului de acumulare Motru este la baza acestui uriaş din
beton
CHE Motru
Este situată pe malul drept al
văii râului Motru, în amonte de primirea afluentului Valea Mare. Centrala
Hidroelectrică Motru este prima treaptă
energetică realizată în cadrul complexului Cerna -Motru- Tismana,
fiind situată în suprafaţa lacului de acumulare Motru. Centrala
Hidroelectrică Motru a fost dată în exploatare în anul 1979.
Infrastructura clădirii centralei
este alcătuită dintr-o cuvă etanşă din beton armat turnat monolit
îngropată pe o adâncime de 17 m în roca de bază şi udată de apele râului Motru
pe o înălţime de 10 m .
Barajul Motru este situat în avalul
CHE Motru la confluenţa pârâului Valea Mare cu râul Motru.
Volumul de apă acumulat în lacul
Motru este turbinat de către hidroagregatele aferente CHE
Tismana subteran, prin intermediul aducţiunii subterane Motru-Pocruia-Tismana
cu o lungime de 8.580 m, cu diametrul interior de 3,6 m la o
diferenţă maximă de nivel de 263 m.
Centrala Hidroelectrică Motru
uzinează apă din lacul de acumulare Valea lui Iovan, cu un volum util de 124
milioane m.c., prin intermediul aducţiunii prin conducta forţată din barajul
Cerna. CHE Motru are o putere instalată de 50MW iar producţia medie
anuală de energie electrică se situează la valoarea de
130 GWh.
Autor: Nicu N. Tomoniu
